Stronger

O noua viata in fata mea! Drept inainte am un viitor frumos… Am senzatia minunata ca ma asteapta lucruri si mai bune, din ce in ce mai bune. Ok, am suferit din dragoste sau poate din ce mi s-a parut mie a fi “marea dragoste”. Gata… Adio suferinte, adio dramatizari fara sens! Trecutul e egal cu zero, mi-am acumulat experienta si cu ce am invatat din ea voi trai de acum concentrata pe cum sa-mi fac viitorul roz si prezentul cat de constructiv se poate!!


So…I shall stay creative and full of inspiration for now on in order to be ready for a shining new path!

My heart still beats and I really guess that it’s stronger than before! If something doesn’t kills you…. Everything is just perfect!

Suflet fara suflu

Mi-e dor de noi doi impreuna.. mi-e dor de felul in care ma trezeai, de felul in care ne incepeam ziua, mi-e dor de tot…

Pot oricand sa ma plimb prin oras, sa merg prin locurile noastre preferate, pot sa fac orice. Doar ca fara tine nimic nu e la fel. Iar si iar se iveste ceva care imi aminteste de tine: de la o banca banala din parc pana la surasul unui copil! Te vad in privirile unui strain, te vad in oricine…
Totul are legatura cu tine: de parca noi doi am epuizat tot spatiul posibil de pe pamantul asta in perioada cand eram “noi” si acum doare pana si prezenta in propria mea casa…


Timpul n-a stat in loc… anii s-au scurs, insa amintirile cu tine devin tot mai vii, mai reale, mai calde! Nu m-am ascuns de tine toata perioada asta… nu, n-as fi putut! Nu am incercat sa fug nicio secunda! Nu am incetat sa “lucrez” pentru formarea mea sau sa imbunatatesc anumite aspecte, ci dimpotriva!
Nici nu sunt, n-am fost si nici nu voi fi o singuratica! Am incercat si am si reusit sa traiesc o viata cat mai activa si sa uit de tine prin diverse activitati, mi-am facut noi prieteni, m-am transformat (inside and outside), am incercat sa iubesc…
Cu toate astea, iata-ma aici, gandindu-ma la tine: toate au fost in zadar! E ca si cum ieri ne-am fi dat sarutul de adio, de parca ieri am inceput si am sfarsit iubirea noastra! Tu imi dadeai sensul de care aveam nevoie… dar am fost incapabila sa-ti arat cat de minunat esti. Am incetat sa mai cred in mine, am incetat sa caut solutii, am pus bariere false intre noi… n-a fost lipsa iubirii, n-a fost nici macar vina ta… doar ca incetasem sa mai lupt, sa mai cresc “copilul” nostru – cum ii spuneam la inceput relatiei noastre!


Mi-e dor si doare… sufletul meu tanjeste dupa tine dar e mult prea tarziu. Nu pentru mine, ci pentru tine! Tu ai zis STOP. Si asa a ramas.

Asa ca nu-mi ramane decat sa ingrop definitiv iubirea, iubirea de care am fost capabila prin tine. Sa ingrop o parte importanta din mine. Nu se spune ca doar o data iubim cu adevarat? Daca asa e, la mine s-a intamplat. Tu ai fost acea prima iubire, singura impartasita cu adevarat! Si cat de frumos ai stiut sa-mi arati ca ma iubesti! Sufletul meu nu mai are resurse de cand ne-am terminat “noi”. Nu mai stie nici sa se bucure, nici sa spere, nici sa fie deschis cu adevarat!

Asa ca iata-ma la inmormantarea sumbra a acelei parti de suflet! Doar asa mai pot spera sa ma salvez… sa salvez ce a mai ramas din mine!